Călugăr fals la cerșit adevărat

Un presupus călugăr de la Schitul Sfântul Pahomie Carecna, din comuna Păuneşti, judeţul Vrancea, s-a postat în apropierea magazinului Crişul din Oradea, unde aşteaptă donaţii financiare din partea trecătorilor. Sumele vor fi folosite pentru refacerea picturilor schitului, potrivit acestuia. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei spun că regulile Sfântului Sinod le interzic călugărilor practica strângerii de fonduri de orice fel, fără acordul Sinodului în prealabil.

Schitul al cărui membru este călugărul care nu a vrut să îşi dezvăluie numele, nu se află în registrele Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, conform părintelui Ionescu, ofiţer de presă al instituţiei. La o căutare amănunţită, nici Patriarhia Romană nu găseşte acest schit, al cărui existenţă se află în registrele Administraţiei Financiare şi în cele ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, fiind înregistrat în 18 Ianuarie 2000 ca societate comercială. Nu există niciun fel de cale de comunicare cu schitul, acesta e “o mănăstire izolată, fără telefon”, după spusele “călugărului”.

Bărbatul îmbrăcat în haine călugăreşti a refuzat să răspundă întrebărilor unui trecător şi ale reporterului, evitând contactul vizual cu ei şi a refuzat prezentarea unei legitimaţii sau să elibereze o chitanţă în schimbul donaţiei primite, justificarea este cel puţin una hilară: “nu ai încredere, nu dai”. Nici rostul drumului pe care l-ar fi făcut din comuna Păuneşti până în Oradea, de ~600km nu l-a putut justifica. În ciuda faptului că nu prezintă încredere, acest “călugăr” primeşte donaţii pe care le trece într-un caieţel. “E răceală de credinţă, cum e criza aşa şi donaţiile”, spune el.

Secretele măicuţelor din Bucureşti

Din păcate, acesta nu este un caz singular. Un caz similar este cel al unor măicuţe de religie catolică care împărţeau iconiţe ortodoxe pe stradă în preajma sărbătorilor pascale, anul trecut în Bucureşti, în aşteptarea unor donaţii pentru grupul de maici din care făceau parte. Pe spatele iconiţelor scria că acestea au fost sfinţite la Patriarhia Romană. Puse în faţa acestei descoperiri de către cei care le dădeau bani în schimbul lor, femeile evitau să răspundă şi se făceau repede nevăzute.Viaţa grea din mănăstiri îi conduce pe călugării şi măicuţele adevărate să iasă din chiliile lor ca să strângă fonduri pentru întreţinerea lor sau a mănăstirilor din care provin, cu acceptul Sfântului Sinod. Aceştia vând obiecte croşetate sau de cult făcute în incinta mânăstirilor din care provin.Printre ei există şi false feţe bisericeşti ce apelează la tot felul de “trucuri” pentru a câştiga un ban în plus pentru a se întreţine pe sine, de multe ori nefiind controlaţi de niciun organ al Statului. Oamenii milostivi devin astfel victime ale şireteniei escrocilor, ce scapă fără pedepse.

mediacbee.