CRIZA BISERICII ELIM DIN PHOENIX, ARIZONA

Suntem condamnati sa fim reali. A recunoaste realitatea,indiferent de circumstante,constitue o conditie esentiala in ceea ce numim noi obiectivitate sau
impartialitate.
Evolutia recenta, in toate planurile(spirituale,relationale,de imagine, etc) a Bisericii Penticostale  Elim din Phoenix Az, ridica cateva semne de intrebare,absolut legitime,privind idealul crestin al unei comunitati romanesti,comunitate care odata era considerata un punct de referinta in miscarea evanghelica din diaspora romana din USA. Descendenta spirituala,pe fondul unei frecvente tot mai reduse le serviciile de inchinare este pentru oricine tot mai evidenta.

Apostolul Pavel,intuind parca vremurile care vor preceda sfarsitul,se adreseaza bisericii din Roma “…stiti in ce vremuri traim”,cu referire si la “asediul spiritual”
la care poate sa fie supusa biserica. Apostolul Ioan,fiind exilat in insula Patmos,in urma revelatiei din partea lui Dumnezeu,printre altele,prezinta in cap.2 din
Cartea Apocalipsa, o situatie neplacuta care poate intervenii in viata unei biserici,si anume posibilitatea retragerii Domnului Isus din mijlocul comunitatii.
Apoc.2-5 :”…voi venii la tine si-ti voi lua sfesnicul din locul locul lui,daca nu te pocaiesti” . Iata deci,posibilitatea stingerii si retragerii treptate si pentru inceput nesesizabile a prezentei si lucrarii duhului din mijlocul unei comunitati. Consecintele sunt dintre cele mai neplacute: dezagregarea progresiva a unitatii fratesti,sau a  ceea ce Biblia numeste partasie !

Pentru cei care au urmarit serviciul de seara a bisericii ELIM,din 22.oct.2012,privelistea oferita a fost una dezolanta,cu nuanta profund pesimista. Decorul
prezentat a uimit asistenta,mai ales in cadrul virtual. S-a putut usor observa  o biserica de jumatate goala.Randurile de scaune fara ocupanti se pare ca este in
crestere.Dintr-un cor numeros,a mai ramas o mana de oameni,(trei frati la bas,trei surori la alt!),care sub bagheta lui Ionutescu canta intr-o anemie remarcabila.Orchestra injumatatita,parca luptand pt. supravietuire,alaturi de un cor de fete care acum reprezinta poate 50% din ceea ce era odata,au impodobit programul. Dar evenimentul cel mai neasteptat si apoi larg discutat,la constituit prezenta ostentativa dar si numerica la anvonul bisericii a unor frati (Alin Calini-diacon,Adrian Cuc-diacon,Avram Ivan-casier,Steve Boros-pastor suspendat,)care au dorit sa transmita un mesaj nu verbal,ci unul de imagine,cu inteles de…forta,de stapani pe situatie ! Scenariul de duminica seara,gandit de acest  grup cu pretentii la conducerea bisericii a fost confirmat si de prezenta,neobisnuita,dar “strategica” a fratelui Vasile Olar(comitet administrativ) ,in randul din fata anvonului,in scopul se pare, de a asigura la nevoie protectia celor mai sus amintiti.Deasemenea,la fel de neobisnuita a fost prezenta si activitatea de supraveghere a fiului dirijorului Ionutescu(dirijor suspendat) ,in holul bisericii,pe toata desfasurarea programului.

Aceasta a fost perceptia multor persoane,care in prima reactie au parasit sala,asteptand afara incheierea serviciului.Precedentul il constitue si faptul ca la
ultima Adunare generala a bisericii,s-a hotarat prin votul a 2/3 din membrii bisericii, excluderea pastorului S.Boros si a dirijorului Ionutescu pentru o perioada nedeterminata,ca urmare a rolului avut in implicarea nejustificata a politiei pe timpul desfasurarii respectivei sedinte.Prezenta acestora la anvon, respectiv la dirijat,pentru multi este considerata un afront la adresa bunului simt , a ordinii interiore si a hotararii unei  bisericii. De remarcat participarea la program a fratelui Husar cu sotia,care a “delectat” biserica cu doua cantari de nuanta veche,in stil autentic …popular.

Abundenta sedintelor bisericii,aspiratia tot mai acerba pentru un loc la anvon,declaratiile mai mult sau putin amenintatoare,impartirea bisericii dupa zone
de origine, interese si preferinte,proliferarea continua a unor sloganuri de tipul ” noi avem puterea” de catre grupul mai sus amintit, dovedesc existenta unei CRIZE  PROFUNDE ,pentru care nu exista decat o singura solutie : POCAINTA fiecaruia,urmata de… RETRAGEREA DIN CENTRU !

Asumarea personala a unor roluri importante in conducerea unei biserici pe baza unei gandiri stereotipe,emanate mai mult din pornirile firii decat dintr-o
ratiune duhovniceasca,corespunzatoare Sfintelor Scripturi,de tipul clasic “fara noi nu se poate”,diminuiaza pana la disparitie lucrarea Duhului si desigur propasirea lucrarii.Consecintele sunt foarte clar vizibile.Poate a sosit ceasul unei evaluari reale a “realitatii “actuale din Biserica Elim,si aceasta printr-o schimbare a modului de gandire .Poate a venit,cum este si normal,timpul …”schimbarii de generatii” !

Precizarea Domnului Isus Christos,capul si mirele bisericii, cred ca ar trebui sa dea de gandit intregii comunitati de la ELIM :
” Adu-ti dar aminte de unde ai cazut;pocaieste-te si intoarce-te la faptele dintai.Altfel iti voi lua sfesnicul…” Apoc 2;5

Zaharia Oprea – Prescott, Arizona
(unul dintre fondatorii bisericii Elim)