Jurnalu’ lui Ion Pocaitu: ZORO – calvinistul de trei petale

Asculta informatia

Zilele acestea, Neluţu mi-o spus că unii fraţi baptişti sunt tare supăraţi pe mine. Unul mai furios a spus că atunci când scriu despre penticostali sunt Ion Pocăitu, dar când scriu despre baptişti sunt Ion Nepocăitu. Trebuie s-o lămuresc ca să nu mai fie lumea în confuzia asta. Cum să am eu ceva cu fraţii baptişti, când Veta mea vine de la baptişti? Socrul meu (fie iertat!) se lăuda la toată lumea că el de la baptişti s-o pocăit. Ce să mai zic de soacră-mea? Ea n-a reuşit nici de la penticostali. Doamne fereşte să citească Veta rândurile astea!. Apoi, sunt în relaţii tare bune cu fratele Gheorghe, pastorul de la fraţii baptişi. Şi nu numai cu el. Cu toţi mă înţeleg bine. Îi primim cu bucurie când vin în biserica noastră. Nu ştiu însă ce se va întâmpla după ce va veni fratele Ţon la noi? Că ne-a promis să vină cât mai curând.

Ce să am eu împotriva fraţilor baptişti? Relaţiile mele cu ei se pare că se vor apropia acum că Floricuţa vorbeşte cu un băiat al unui diacon de la ei. N-am nimic împotriva băiatului. Arată destul de bine, tuns frumos, curat la haine şi vorbeşte şi politicos. Se vede că a fost crescut bine. Nu-i ca Maic, băiatul de etajul trei, cu un an mai mare ca Floricuţa. Ciudat nume mai are! Neluţu mi-a explicat că  Maic vine de la Maicăl, adică pe limba noastră Mihaiu. Ca să fie mai pe scurt, îi zic Maic şi nu Mişu. Nu ştiu unde o să ajungem noi cu engleza asta care poceşte toate cuvintele, că nu ne mai înţelegem unii cu alţii?

Se zice că unul de la oraş s-a dus la ţară să-şi vadă părinţii şi nu i-a găsit acasă. A vrut să întrebe prin vecini. Nimeni nu era acasă. A întrebat pe o bătrână care torcea la uliţă stând pe o laviţă, unde sunt oamenii din sat. “Unde să fie maică! La căminul cultural! Învaţă engleză!” Mirat, nevoie mare, omul a întrebat: “Şi cine o să adune cucuruzul de pe hotar?” Bătrâna i-a răspus: “Meibi stiudănţ, meibi armi!” (Adică “Poate studenţii, poate armata” – că bătrâna absolvise deja cursul de engleză).

E adevărat că Maic nu-i pocăit, şi se îmbracă numai în negru, cu nişte bocanci cu tureac până la genunchi, plini cu şireturi. Cred că-i trebuie jumate de oră să le lege. Apoi e plin de şuruburi prin nas, urechi, buze şi cine ştie mai pe unde. Are lanţuri peste tot.  Neluţu spune că aşa e la modă între tinerii de azi. I-am spus clar lu Neluţu, să nu-l ducă ispita să vină acasă cu vre-un şurub pe undeva, că lada mea de scule ştie el unde este.

Am avut o perioadă de nelinişte când mi-a spus Floricuţa că pe băiatul de la baptişti îl cheamă Zoro. Doamne! mi-am zis eu, ce părinţi sunt ăia care-l nenorocesc pe bietul copil cu astfel de nume? M-am mai liniştit când am aflat că numele lui este Zorobabel. Asta da. E din Biblie. Dar acum cu prescurtările astea de nume şi cu americanizarea lor, până şi Floricuţa pretinde să-i spunem Flory. Cu igrec.

O altă nelinişte m-a cuprins când Floricuţa (adică Flory) mi-a spus că Zoro este calvinist, dar nu din acela cu laleaua întreagă. Laleaua lui cică ar avea doar trei petale. Cine i le-o fi smuls? Acuma, am ştiut eu de Calvin de la cursurile de la Bucureşti, dar n-am ştiut că Zoro crede într-un Calvin care se ocupă cu cultivarea lalelelor. Şi nu cu toate petalele. A trebuit să cer ajutorul lui Neluţu care zice că dacă gugăleşti un pic pe net afli tot ce ai nevoie. Când am pus laolată informaţiile de la Floricuţa (pardon, Flory) şi cu cele de la una Vichi de pe net, am înţeles că Zoro este adeptul unuia Piper, care zice că darurile Duhului Sfânt n-au dispărut odată cu moartea apostolilor, ba chiar lui personal i-a vorbit Domnul nu de mult. M-am mai liniştit şi mi-am zis că e bine că şi Zoro crede ca şi noi. Poate o fi umblat pe la Străjeri. Cine ştie?

I-am povestit Vetei descoperirile mele despre credinţa lui Zoro şi s-o liniştit şi ea. Am dat de necazuri când i-am spus de Vichi. Cine este Vichi? Nu am ştiut prea bine cum să-i explic despre cucoana asta de pe net care le ştie pe toate.  I-am spus că e soră cu una Vichi Lichi, un fel de babă a satului, care acuma dă la iveală documentele guvernelor şi preşedinţilor, şi e scandal în toată lumea. A fost şi Veta de acord cu mine că va trebui să fim cu ochii pe Floricuţa ca pe butelie, şi să studiem mai multe despre teologia lui Zoro. Va trebui să-l invităm la noi să stăm de vorbă cu el. Dar dacă îl vom avea de ginere? Mă tot frământ cum o să-i zic, că Zoro nu-mi place (Auzi tu, fratele Zoro!). Dacă am să-i zic Babel, e şi mai rău. Ce ar fi să-i zic Zorba?
O să avem o familie ca-n filme.

lascaupetru.wordpress.com