Victimele preotului Fernando Karadima au alertat autorităţile bisericii încă din anul 2002 despre abuzurile care se petreceau în parohia pe care acesta o conducea în Santiago, însă reprezentanţii bisericii au refuzat să creadă. Vaticanul a lansat o investigaţie în 2010, când victimele au făcut publice acuzaţiile lor, fapt ce a dus la înlăturarea lui Karadima din rândul preoţilor.
Odată cu numirea lui Juan Barros, un protejat al lui Karadima, în funcţia de episcop al diocezei sudice Osorno, în 2015, papa Francisc a redeschis rănile scandalului. Victimele lui Karadima au susţinut că Barros știuse de abuzuri, dar nu a făcut nimic în această privinţă. Barros a negat acuzaţiile.
În ciuda acuzaţiilor victimelor, Francisc l-a apărat vehement pe Barros în timpul vizitei sale din ianuarie în Chile. Francisc a declarat destul de iritat că, până nu va vedea dovezi că episcopul Juan Barros a fost complice în a acoperi abuzurile sexuale ale reverendului Fernando Karadima, va considera că acuzaţiile împotriva lui Barros sunt „toate calomnii”. Acesta a cerut ca victimele să prezinte dovezi și a dezvăluit că a respins de două ori demisia lui Barros, insistând că este „convins” de nevinovăţia lui Barros.
După ce remarcile papei au șocat cetăţenii din Chile și au atras reacţii din partea victimelor, acesta l-a trimis pe cel mai respectat investigator al Vaticanului, ahiepiscopul Charles Scicluna, în Chile.
Scicluna și colegul său, preotul Jordi Bertomeu, au petrecut aproape două săptămâni în Chile și în New York la începutul acestui an, intervievând victimele lui Karadima, care de ani de zile au denunţat tăcerea lui Barros. În urma investigaţiei, cei doi i-au pregătit papei un dosar de 2.300 de pagini, care l-a făcut pe papă să simtă „durere și rușine” pentru ce s-a întâmplat în Chile, dar și pentru erorile sale de judecată.
Într-o scrisoare publică extraordinară, papa a convocat toţi episcopii din Chile la Vatican pentru un summit de urgenţă, care se va desfășura în următoarele săptămâni. Summitul, care vine la doar un an după ce episcopii chilieni au fost ultima dată la Vatican, ar avea ca obiectiv „restabilirea justiţiei și a încrederii în Biserică, încredere care a fost năruită de păcatele și erorile noastre”, a explicat papa.
Francisc a explicat că există factori care au dus la erorilor sale de judecată în comentarea cazului.
„Din partea mea, recunosc și așa vreau să fie transmis în mod fidel, că am făcut greșeli grave de judecată și de percepere a situaţiei, mai ales din cauza lipsei informaţiilor veridice și echilibrate. De acum înainte le cer iertare tuturor celor pe care i-am ofensat și sper să reușesc să o fac personal în următoarele săptămâni”, a conchis papa Francisc. În scrisoarea sa, acesta le-a mulţumit celor 64 de oameni care au mărturisit și au avut curajul de a expune „rănile sufletelor lor” de dragul adevărului.
[ad_2]