Un ateu a publicat Biblia umanistă

Asculta informatia

Filosoful britanic A. C. Grayling a publicat o versiune umanistă a Bibliei. CarteaThe Good Book: A Humanist Bible a fost lansată în contextul aniversării a 400 de ani de la apariţia versiunii King James a Bibliei. Grayling a început un tur prin Statele Unite pentru promovarea cărţii.

„Etica umanistă nu pretinde că derivă de la vreo zeitate. Principiile etice umaniste au avut tendinţa să înceapă de la o înţelegere solidară a naturii umane şi acceptă că există responsabilitatea individuală de a elabora valorile după care fiecare îşi trăieşte viaţa şi, în mod deosebit, că o viaţă bună depinde de relaţiile bune pe care le avem cu ceilalţi”, a declarat Grayling, notează religion.blogs.cnn.com.

Cartea lui Grayling este o compilaţie de peste o mie de texte din scrierile câtorva sute de autori şi tradiţii, în lista celor citaţi regăsindu-se Aristotel, Confucius, Francis Bacon, Charles Darwin, Ovidius, Benedict Spinoza, Voltaire ş.a. Grayling nu s-a limitat la simpla citare a unor autori şi filosofi renumiţi, ci a prelucrat materialul, astfel încât să sune cât mai natural, ca şi când ar fi fost scris în forma în care apare în Biblia umanistă.

The Good Book are aproape 600 de pagini şi materialul este aranjat în pagină în stilul clasic al Bibliei: scris pe două coloane, textul împărţit în capitole (primul capitol al cărţii se intitulează chiar „Geneza”) şi versete. Chiar şi limba engleză folosită de autor este o imitaţie a englezei din Biblia King James. Grayling a declarat că această imitare a Bibliei nu trebuie considerată un afront sau o parodie, ci o „recunoaştere a faptului că Biblia se bucură de un mare succes din cauza modului în care este structurată.”

Spre deosebire de Biblie care debutează cu istoria lui Adam şi a Evei, The Good Book începe cu Isaac Newton, britanicul care a făcut primii paşi în studiul gravitaţiei. Newton este imaginat de Grayling într-o grădină unde observă un măr care cade din pom, fapt ce îi deschide omului de ştiinţă ochii asupra fenomenului gravitaţiei.

Biblia umanistă le prezintă cititorilor şi o versiune seculară a Decalogului: să iubeşti, să cauţi binele în toate lucrurile, să nu-i răneşti pe alţii, să gândeşti pentru tine însuţi, să fii responsabil, să respecţi natura, să faci tot ce poţi mai bine, să fii informat, să fii amabil, să fii curajos.

Grayling este considerat de unii „faţa acceptabilă a ateismului” sau „ateul de catifea”, prin comparaţie cu mai virulenţii Richard Dawkins sau Christopher Hitchens. Predă filosofie la Brickbeck College din Londra.

Jurnalista Genevieve Fox de la publicaţia The Telegraph notează totuşi că printre autorii citaţi de Grayling sunt şi unii de formaţie creştină, precum John Milton sau Geoffrey Chaucer, autori care au fost influenţaţi de Biblie la data când au scris. Reprezentanţii noului ateism resping religia şi, în special, creştinismul, neagă existenţa lui Dumnezeu şi susţin că Biblia, mai ales în Vechiul Testament, prezintă numeroase atrocităţi care ar face din Dumnezeu un susţinător al genocidului. În ciuda acestui fapt, noul ateism vine acum pe piaţă cu o carte care imită Biblia şi care este dorită ca o alternativă mai bună la o carte pe care atei ca Dawkins, Hitchens sau Sam Harris au criticat-o în repetate rânduri.

Lideri religioşi din Marea Britanie, precum episcopul anglican Julian Cook şi teologul catolic Stephen Malley şi-au exprimat părerea că lucrarea lui Grayling este o încercare copilărească de a demonstra că oamenii pot să fie oameni de treabă fără să apeleze la religie.

Autorul Bibliei umaniste va avea o dezbatere cu Rowan Williams, Arhiepiscopul de Canterburry, în data de 11 mai. noteaza semneletimpului.ro