Violența în numele lui Dumnezeu, mai mult decât o eroare

Papa Francisc a inițiat un apel pentru pace în Egipt, în timpul unuia dintre ultimele sale discursuri. Liderul catolic a condamnat pe cei care recurg la violență în numele credinței, informează The Christian Post. Papa s-a concentrat pe un pasaj din Scriptură care, în interpretarea pontifului, „duce la confuzie sau neînțelegere”. Textul creștin la care a făcut referire este cel în care Iisus Hristos a afirmat că nu a venit să aducă pacea, ci sabia. Papa Francisc i-a încurajat pe creștini să Îl plaseze pe Dumnezeu în centrul vieții lor, și nu doar ca un simplu decor.

În opinia Suveranului Pontif, Biblia nu autorizează deloc folosirea forţei pentru a răspândi credinţa. Adevărata forţă a creştinului constă tocmai în renunţarea la orice violenţă. „Credinţa şi violenţa sunt incompatibile! În schimb, credinţa şi tăria merg împreună. Creştinul nu este violent, ci este tare. Şi cu ce tărie? Aceea a blândeţii, forţa blândeţii, forţa iubirii”, a mai menționat Papa în predica duminicală.

În opinia jurnaliștilor de la Huffington Post, cuvintele lui Francisc sunt similare cu cele ale lui Dalai Lama, care a criticat, de asemenea, violența în numele religiei. Când a vorbit de atacurile asupra musulmanilor inițiate de către budiști în Myanmar, liderul budist a afirmat că „a omorî oameni în numele religiei este de neconceput”.

Nici Papa Benedict al XVI-lea nu a ezitat, atunci când a avut oportunitatea, să insiste pe această problemă. Potrivit Associated Press, Benedict a afirmat că „nicio circumstanță nu poate justifica acte de terorism”. De asemenea, antecesorul papei Francisc a devenit cunoscut pentru discursul pe care l-a ținut în Germania, în care a citat un text medieval, în care a caracterizat anumite aspecte ale lui Mohammed ca „inumane”, în special „comanda sa de a răspândi credința cu sabia”.

În numele religiei s-au desfășurat unele dintre cele mai mari atrocități din istorie. Este dificil de explicat cum este posibil ca în numele lui Dumnezeu să fie mobilizate atâtea energii negative. „Războaiele sfinte” nu au constituit doar o emblemă a Evului Mediu. Ele continuă să își selecteze victimele și în zilele noastre. În centrul atenției comunității internaționale, din acest punct de vedere, stă de multe ori islamismul.

Este justificată perceperea Islamului ca religie a violenței?

În percepția publică occidentală, religia islamică este percepută ca având un caracter violent. Mai mult de jumătate din creştinii evanghelici (52%) văd islamul ca „o religie violentă în esenţă”, dezvăluie un raport din cadrul Barna Group, deşi doar un sfert (26%) din toţi adulţii americani au aceeaşi părere, conform Christian Post.

Luând poziție față de această percepție negativă, David Kinnaman, preşedinte al Barna Group, a declarat că „creştinii nu trebuie să îşi lepede convingerile religioase, dar este important să trăiască şi să lucreze cu compasiune şi binevoitori alături de membrii celei de-a doua religii predominante din lume”. De asemenea, el a susținut că „este important să vedem fiinţele umane dincolo de eticheta islamică în timp ce discernem diferenţele fundamentale între adepţii lui Iisus şi ai lui Mahomed.”

Biblia și violența în numele lui Dumnezeu

Însă, nu doar Coranul este luat în discuție atunci când se analizează caracterul agresiv al unor acțiuni cu substrat religios. Teologul Woodward, într-un articol publicat în Newsweek apelează la istorisirile violente din Biblie, spunând că „Biblia prezintă relatări de violență comisă în numele Domnului. Dumnezeul prezentat în primele cărți ale Bibliei este într-adevăr nemilos în sprijinul pe care îl acordă israeliților, înecându-i în mare pe dușmanii acestora.” În baza unei asemenea concepții, istoria a înregistrat nenumărate acțiuni cu caracter violent, justificate printr-o argumentație religioasă. Teologul Samuele Bacchiochi afirmă că unii oameni încearcă să explice chiar și actele de terorism apelând la imaginile de violență din Biblie, ca justificare pentru a-i ucide pe cei care erau considerați „dușmani ai lui Dumnezeu”, așa cum erau „războaiele sfinte”.

Perceperea Bibliei ca izvor de violență l-a determinat pe Anatolii Doljenko, un om de știință din Stavropol, să ceară Procuraturii ca Vechiul Testament sa fie declarat ca text extremist și să fie interzis pe teritoriul Rusiei, iar cei care răspândesc această carte să răspundă penal, informează FrontPress. El acuză faptul că Vechiul Testament incită la ură interetnică, violență și genocid.

O primă încercare de a explica acțiunile uneori extrem de violente din Vechiul Testament i-a aparținut lui Marcion, care în secolul al II-lea al erei creștine a susținut că Dumnezeu din perioada vechi-testamentară este total diferit de cel din perioada lui Iisus Hristos. Această disociere a fost, însă, considerată o erezie de către biserica creștină și, până la această dată, teologii creștini nu au reușit să ajungă la un consens în ceea ce privește explicațiile oferite.

Paleta de răspunsuri include însă și opinii precum cea a teologului John Hemer, care a încercat să armonizeze imaginile aparent contrastante ale lui Dumnezeu din perioada celor două testamente, afirmând că violența este un aspect central al Bibliei, deoarece „este o problemă a omului”. Teologul susține că „Biblia este, de fapt, povestea de trecere lentă, minuțioasă și, uneori, șovăitoare (a omului, n.r.) de la ideea unui Dumnezeu care este violent la un Dumnezeu care este iubire și nu are absolut nimic de-a face cu violența”.

Insistența doar pe Vechiul Testament ca sursă a violenței religioase este considerată de unii specialiști ca fiind incorectă. Teologii Gibson și Matthews susțin că există multe studii cu privire la violența în Vechiul Testament, în timp ce se ignoră sau se dă puțină atenție Noului Testament. Ei consideră chiar „îngrijorătoare acele studii care abordează Noul Testament ca un fel de antidot pentru violența din Vechiul Testament”.

Disputa cu privire la violența din perspectivă religioasă și maniera în care ea își poate găsi justificare în cărțile Sfinte, fie că este Biblia sau Coranul, continuă să suscite interes și opinii în contradictoriu din partea specialiștilor. Între timp, unele dintre percepțiile cu privire la această problemă alimentează pe plan global acțiuni agresive, în numele divinității, față de cei care au convingeri și modalități diferite de a înțelege lumea în care trăiesc.

semneletimpului.ro